ECLIPSA DE LUNA A ANULUI: Miercuri, 15 iunie 2011, are loc o frumoasa eclipsa totala de Luna, vizibila in conditii foarte bune din Romania. De fapt, eclipsa va putea fi vazuta din Europa, Africa, Asia Centrala si de Vest, Oceanul Indian, Australia si estul Americii de Sud. Practic, America de Nord va fi singurul continent de unde nu se va putea vedea deloc eclipsa. Eclipsa este importanta datorita duratei foarte mari a totalitatii (1 ora si 40 de minute) - eclipsa fiind una dintre cele mai lungi eclipse totale de Luna din secolul 21, dar si pentru ca ultima eclipsa totala de Luna a fost vizibila in Romania in urma cu mai bine de 3 ani, pe 21 februarie 2008.
Eclipsa de Luna din 15 iunie 2011 debuteaza la cateva minute dupa rasaritul Lunii, la ora 21.22 odata cu inceputul eclipsei partiale. La 22.22 incepe eclipsa totala, faza maxima atingandu-se la 23.12. Eclipsa totala se sfarseste la ora 0.02 (pe 16 iunie), iar partiala la 1.02 (16 iunie). Pe parcursul eclipsei, Luna se va afla deasupra orizontului sud-estic la o altitudine de 10°-15°.
Nu pot scrie la comandă, nu...dar asta nu înseamnă că nu am avut sentimentul ăla ”trebuie să scriu, trebuie să scriu, trebuie să scriu!!!!” în tot timpul ăsta în care am cam fost absentă.
Dar există atâtea și atâtea lucruri de făcut în afară de a scrie și a-ți completa jurnalul, de oricare fel ar fi el...
Adevărul e că îmi pare rău...da, îmi pare rău că am neglijat scrisul...mă ajută să mă eliberez, să mă destind, să mă deconectez pentru câteva momente de cele ce se întâmplă în jur.
E o lume agitată. Fiecare aleargă pentru interesul propriu și fiecare se crede atât de special, atât de ”centrul universului”, atât de...mai important decât ceilalți...dacă ar putea să profite de tine la maxim, să calce peste cadavre doar ca să-și atingă un scop infim...
O mulțime de puncte de suspensie în meditația asta la o oră târzie...dar nu pot exprima nimic mai mult decât dezgust și dorință de evadare. (există un univers paralel, ceva?)
E o lume agitată...fiecare nu-și vede decât de scopul personal...ce ar fi să ieșim din mulțime, să ne oprim și să-l întrebăm pe cel de lângă noi: ”Hei, cum îți mai merge? Ești bine? Nu te pot ajuta cu ceva?”. Garantez că este unul dintre lucrurile la care ne-a chemat Dumnezeu. Să ne purtăm de grijă unul altuia. Să dovedim că suntem copiii Lui și că ne pasă de cei din jur. Să arătăm că vrem să-i câștigăm pentru Împărăția Lui.
E de neimaginat cum Dumnezeu a dat totul pentru noi, dar noi nu suntem în stare să oferim un zâmbet măcar, o vorbă bună, o încurajare. Pentru că, așa cum am auzit recent, a dărui nu înseamnă doar a dona o sumă de bani sau a da, la propriu, ceva anume cuiva. Putem investi propria noastră persoană, putem investi timpul nostru, putem pune în slujba lui Dumnezeu tot ce avem, fără neapărat să trebuiască să ne scoatem portofelul din geantă.
Impresionant cum toate sunt așa bine rânduite și ticluite de Dumnezeu. Ne-a plasat la locul potrivit, în momentul potrivit, ca să fim persoana potrivită. De ce nu valorificăm oportunitatea? (mă regăsesc)
Pentru vara care vine
M-am hotărât să fac. Să acționez. Chiar dacă asta nu îmi aduce vreun câștig material. Mulți pleacă în străinătate, se angajează, muncesc, vara. Eu prefer să nu fac ceva ce să-mi aducă vreun câștig material aici. Și pot face asta. Mi-e dor de vara trecută...plâng când mă uit la fotografii. Și vara asta trebuie să fie chiar mai memorabilă.
Putem! Cu ajutorul lui Dumnezeu, putem!
Putem! Numai cu Domnul nostru, cu unitate, cu aceleași obiective, cu susținere în rugăciune, putem! Atunci când e vorba de lucrarea lui Dumnezeu, se poate! Nimic nu este imposibil!
Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa şi înfăptuirea.
[după 5 minute]
Se pare că ceea ce a început ca o exprimare a frustrării se termină ca un discurs mobilizator. Dar e în regulă...nu pot decât să mulțumesc lui Dumnezeu pentru că, dacă nu ar fi El șii dacă nu aș avea încredere în El, acum cine știe prin ce mocirlă a păcatului aș fi zăcut...pentru că El m-a salvat și m-a pus în via Lui, să lucrez și să nu cumva să stau degeaba!
Nu știm ce ne așteaptă. Viitorul e necunoscut. Nu știm dacă ajungem până dimineață. Totul e imprevizibil. Planurile pe care noi le facem sunt ca niște baloane de săpun. Se pot sparge într-o clipă. Dar atunci când construim pe El și facem din El fundamentul trăirii noastre, toate prioritățile se schimbă și atunci nu eul nostru este pe primul loc, ci El.
Să trăiești cu Domnul Tău...e fantastic! Ajungi să-ți dorești mai mult Cerul decât pământul și te rogi mai cu foc ”...vie Împărăția Ta! Facă-se voia Ta!”, pentru că Împărăția Ta și voia Ta sunt acum importante pentru mine.
Doamne, primește-mă în brațul Tău! Știi că nu pot fără Tine! Călăuzește-mă și dă-mi înțelepciune în toate...și deschide-mi ochii să văd, să TE văd! Umple-mă Tu de putere, căci numai prin Tine pot birui!
[și din nou am ajuns la subiectul la care mereu ajung: suntem dependenți de Dumnezeu!]
