justificare

Toată viața trăim așteptând. Așteptăm să treacă examenele, așteptăm vacanța, așteptăm să ne mutăm, așteptăm să ne căsătorim, așteptăm să ne realizăm, așteptăm....așteptăm și iar așteptăm.

Care ar fi totuși cel mai important lucru pe care ar trebui să-l așteptăm, noi, ca niște oameni care ne numim creștini?

Trebuie să ne învățăm să trăim cu acel sentiment că El poate veni oricând. Și era ceva interesant ce am citit: ”Nu te duce nicăieri unde nu vrei să fii când va veni Isus; nu spune nimic ce nu ai vrea să fii prins spunând când va veni Isus; nu fă nimic ce nu ai vrea să fii surprins făcând atunci când va veni Isus.” și tot așa mai departe. 

Și totuși, câți dintre noi trăim așa? Unde în zilele noastre acea pasiune pentru Hristos despre care citim doar în cărți? De ce luăm totul atât de ușor și atât de ... ca și cum Dumnezeu ne este dator să ne dea totul?

 

  Deci, așteptări... 8->

investiție...rentabilă?

E atââât de ciudat. Dumnezeu investește atâta în noi...în noi!!! Noi, niște oameni, nevrednici, care nu merităm nici măcar să trăim. Dar, așa a hotărât El și ceea ce hotărăște El este perfect pentru fiecare dintre noi. Pentru că este doar spre binele nostru. 

 Nu e greu de realizat că atunci când lași totul în mâna Lui. Sau este? 

Cred că da...pentru că ne este greu să ne detașăm de a fi în conducerea vieții noastre.

Aaa CITAT. ”Atunci când ai grijă de lucrurile dragi Lui, El are grijă de cele dragi ție.”

Revin. Eu privesc în viața mea. nu am reușit să Îl las pe Domnul ”in charge” decât de puțin timp în urmă...

Dar, nu pot spune decât că a meritat! E un sentiment grozav să știi că Cineva atât de măreț îți coordonează ție o amărâtă de viață. am trăit sentimentul ăsta acum câțiva ani, când, împreună cu o verișoară, într-o noapte, am luat o pătură, ne-am dus în vârful unui deal și ne-am uitat la stele. Cea mai frumoasă ”ploaie de stele” posibilă am văzut-o în noaptea asta. Ba nu, mint. În noaptea de după ziua mea, anul trecut, a fost ceva mai măreț: un eveniment la nivel cosmic doar pentru mine...m-am simțit atâât de mică :D (nu că n-aș fi...)

și ca să revin la subiectul cu investiția în noi, trebuie să ne punem în negoț talanții pe care ni i-a dat. ”De fapt trebuie sa Îi dăm ce putem face mai bun cu ce e a Lui”, după cum spunea cineva. Este tot ceea ce putem face.

Versete de zilele astea:

“Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni” - Coloseni 3:23
“Adu-ţi aminte de tot drumul pe care te-a călăuzit Domnul, Dumnezeul tău, în timpul acestor patruzeci de ani în pustie, ca să te smerească şi să te încerce, ca să-ţi cunoască pornirile inimii şi să vadă dacă ai să păzeşti sau nu poruncile Lui.” – Deuteronom 8:2

de valoare? eu? Da, prin El!

Încă un factor de stres: adăugarea de articole pe blog. De parcă nu aveam destule pe cap. Dar să zicem că asta nu e chiar așa de solicitant.

Suntem generația care știe totul și nu simte nimic. Suntem de neatins, insensibili la orice, de neimpresionat. Cel puțin eu așa mă simt. Sunt atât de impasibilă, încât parcă nimic nu îmi ajunge la inimă. Totul rămâne de suprafață, ca și cum exact așa trebuia să se întâmple.

Dar rugăciunea și relația cu Dumnezeu sunt ceva ce trebuie să simți.

Tocmai de asta, pentru că nu le simt îndeajuns, am de suferit. Învăț zi de zi să Îl simt. Nu că nu aș ști că e lângă mine, pur și simplu trebuie să Îl simt mai mult. Din ce în ce mai mult. Să pot să Îl văd în tot ce mi se întâmplă.

În raza de soare,

în copilașul care-mi zâmbește pe stradă,

în colegele nesuferite și profitoare de la facultate,

în ceața care este peste oraș de câteva zile..

în soarele pe care trebuie să în prețuiesc,

 în fiecare verset pe care îl citesc...

în fiecare persoană pe care o întâlnesc,

în prietenii cei mai buni,

în părinții de departe acum,

în fratele de care mi-i tot dor,

în grupul pe care nu-l pot avea aproape,

în vecinii care se ceartă,

în fotografiile de pe perete,

în răspunsul la rugăciune, obținut în ultima clipă,

în oamenii care mă iubesc,

în cei care nu mă plac,

în lecțiile pe care vrei să mi le dai,

în toate să Te văd,

să vreau să te văd

și vreau!

și azi...ce mi s-a întâmplat azi și Te-am văzut pe Tine?

Păi, în primul rând, m-am putut trezi de dimineață fără nicio problemă, am putut să văd, să citesc, să mă apuc din nou de învățat, să merg la bibliotecă, să revăd aceiași oameni pe care îi văd aproape tot timpul...am putut să tac, să nu scot o vorbă atunci când poate altcineva ar fi explodat...am putut vorbi atunci când a trebuit...m-am putut gândi la Tine, la ceea ce vrei să faci Tu cu mine...de ce ai planuri așa de mărețe? Ți-am spus...mi-e frică să mi se întâmple.

Dar știu că prin Tine și numai prin Tine, fără să îmi atribui eu niciun merit, voi reuși. Voi reuși să ajung acolo unde Tu vrei.

și știu că de atâtea ori Tu ai făcut lucruri mărețe și cei din jur îmi spuneau ”wow” și eu...”dar..ce-am făcut așa de grozav? Eu nu m-am străduit să fac ceva spectaculos...”. mi-e rușine când cineva mă apreciază și eu nu văd  ce ar fi de apreciat. Chiar mi s-a întâmplat de curând. Ce făcusem atât de grozav?

În fine...e bine oare că nu observ unele valori din mine? De fapt, nu sunt din mine. Sunt din El!

tinta poruncii este....

„Ţinta poruncii este dragostea, care vine dintr-o inimă curată, dintr-un cuget bun, şi dintr-o credinţă neprefăcută.” (1 Timotei 1:5)

O privire superficială ar da probabil o interpretare firească, însă o analiză profundă dovedeşte că acest verset constituie, de fapt, esenţa creştinismului.

Cele zece porunci date în vechime de Dumnezeu prin Moise poporului Israel (Exod 20), devin în Noul Testament, în propovăduirea Domnului Isus, doar două: „Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău şi cu toată puterea ta.” Şi „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”

Asemănarea dintre cele două este evidentă: ambele ne îndeamnă la dragoste, însă prima pe plan vertical, faţă de Dumnezeu, iar a doua pe plan orizontal, faţă de semeni. Aşadar, dragostea este împlinirea Legii (Romani 13:10).

În 1 Corinteni 13:13, dintre creedinţă, nădejde şi dragoste, apostolul Pavel afirmă că „cea mai mare dintre ele este dragostea”.

În plus, dragostea este prezentată ca fiind primul element din roada Duhului (Galateni 5:22,23).

Pe lângă toate acestea, desăvârşirea noastră este imposibilă fără dragoste: „...îmbrăcaţi-vă cu dragostea, care este legătura desăvârşirii” (Coloseni 3:14).

De asemenea, în armătura creştinului din 1 Tesaloniceni 5:8, dragostea intra în componenţa platoşei, împreună cu credinţa.

Revenind la legătura dintre poruncă şi dragoste, în Ioan 15:10 găsim scris: „Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne în dragostea Mea, după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu, şi rămân în dragostea Lui.”. Deci, păzirea poruncilor, mai exact, dragostea, este vitală pentru mântuire.

În concluzie, dorinţa oricărui creştin ar trebui să fie zidirea unei inimi curate (Psalmul 50:10), dobândirea unui cuget curat atât înaintea lui Dumnezeu, cât şi înaintea oamenilor (Faptele Apostolilor 24:16), precum şi dezvoltarea  acelei credinţe prezentate în cuvinte atât de simple, şi totuşi atât de măreţe, în Evrei 11:1 – „o încredere  neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd”.

Dezvoltarea acestor valori eterne – o inimă curată, un cuget bun şi o credinţă neprefăcută – vor duce la atingerea ţintei noastre - dragostea - , şi implicit la câştigarea „cununii neprihănirii” din mâna Creatorului nostru, „în ziua aceea”, „tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui” (1 Timotei 4:8).

21 Octombrie 2010

culegere de ganduri...de ieri si de azi

Dar, nu am vrut să par patetică și insistentă și disperată. Nu, de ce să fac asta?

De ce? De ce? De ce?

Asta-i întrebarea cea mai dificilă în viață pentru că de multe ori nu primești răspuns la ea.

Citat: ”Dumnezeu răspunde  la toate rugăciunile. Răspunde DA, răspunde NU, sau răspunde AȘTEAPTĂ!”

Mda, așa-i...tocmai eu, aceea care recitam cu atâta înfocare poezia pe tema asta....

E ciudat, oarecum. Suntem oameni. Oameni. și cu totul în mâna lui Dumnezeu. și El poate face orice din noi. Orice. și cu toate astea, Lui îi pasă de noi. și se îngrijește de noi în fiecare zi. Extraordinar! Ce Dumnezeu măreț avem!

....................................................................................................................................................................

și ce am observat ”din proprie experiență”  e că atunci când două persoane se plac, chiar dacă nu și-au spus-o niciodată, ci doar au dedus-o, dacă fac parte dintr-un public, se caută din priviri pentru a-și vedea unul celuilalt reacțiile în legătură cu ce se petrece. și dacă unul râde, și celălalt face la fel. și dacă pe unul nu îl impresionează ceva, rămâne și celălalt pasiv, chiar dacă, poate, are o altă părere.

.......................................................................................................................................................................

Deci nu. NU. Răspunsul este NU.

Of...e atât de greu...viața e așaaa de complicată...

și când te gândești că nici nu se poate compara cu ce urmează și totuși e esențială pentru cum îmi va fi după moarte...

da, într-adevăr, e complicat. și noi înșine ne complicăm inutil viața de multe ori.

s-ar fi presupus ca o astfel de pledoarie să se închieie într-o notă de optimism, dar se pare că așa ceva nu se va întâmpla..îmi pare rău :D

rugaciune pentru 2011

Doamne,
au trecut deja 10 zile din acest nou an.poate va fi ultimul. poate abia de acum incepe viata mea cu adevarat. nu stiu. nu stiu ce ma asteapta, nu stiu nimic. Tu esti Acela care stii totul si totul este in mana Ta.
anul ce a trecut a fost un an bun. chiar foarte bun, as putea zice.
am avut de facut o gramada de alegeri importante...am avut examen de bacalaureat...a trebuit sa imi aleg facultatea...m-am mutat la cluj pentru facultate...si tot asa.
sa le iau pe rand. cu bac-ul.a fost incredibil.si 10 ala la mate a fost..total neasteptat. toate meritele le atribui Tie, pentru ca Tu ai facut toate astea. fara Tine...nimic!
cu facultatea a fost cea mai dificila decizie. chiar cea mai dificila. nu am stiut pana aproape in ultimul moment unde sa dau. apoi am ramas blocata pe cluj. de ce? Tu stii! si tot Tu mi-ai spus ca imi va fi bine acolo, ca imi vei da lumina si izvoare si....e absolut incredibil! niciodata nu m-as fi putut gandi ca imi va fi asa, ca voi fi aici si ca voi face lucruri pe care acum le fac.
ai randuit sa stau cu persoane pe care nu le mai intalnisem niciodata in viata mea, pentru modelarea mea, pentru modelarea lor... pentru a ma maturiza..pentru a capata rabdare, pentru a.....mai stiu eu ce? Tu esti Acela care stii...si Tu stii ce va fi in continuare.
tot Tu ai randuit si colegiul. e primul an, tocmai s-a deschis atunci cand eu am venit la facultate.si am intrat aproape fara niciun efort.esti atat de minunat! de neinchipuit! si totul a decurs perfect! am gasit si cu cine sa merg,Tu mi-ai pregatit prieteni acolo si persoane cu totul speciale pe care sa le cunosc. e absolut minunat. cum nu se poate mai dumnezeiesc :) adica doar Tie caracteristic.
mi-ai dat aceasta perioada de independenta relativa tocmai pentru a invata ce inseamna sa ma las cu totul in mana Ta.sa devin capabila sa ma desprind de toate si sa te las pe Tine "in charge". pentru ca Tu ai tot dreptul. am avut perioade in care m-am simtit atat de aproape de Tine..si experiente unice..
de pilda, atunci cand am fost la catedrala...si Tu mi-ai vorbit prin versetele acelea doua.la primul, din iosua 5, cu capetenia ostirii Domnului>> "Scoate-ti incaltamintea din picioare, caci locul pe care stai este sfant", m-am cutremurat un pic si mi-am zis: "nu poate fi decat o coincidenta." si am decis sa citesc textul pe ziua respectiva. care era acesta? fapte 6, cuvantarea lui stefan.acesta reia istoria poporului israel si ajunge in punctul in care Te revelezi lui Moise si ii spui tocmai aceleasi cuvinte: "Scoate-ti incaltamintea din picioare, caci locul pe care stai este sfant."..bineinteles ca mi-au dat lacrimile si m-am uitat in stanga si in drepta asteptand, poate, sa apari de dupa vreun colt. dar nu ai aparut in mod fizic. dar am stiut ca esti acolo. si erai! chiar daca as fi putut sa ma impiedic si sa spun "Doamne, e o catedrala catolica!", dar stiu ca Tu nu tii seama de lucrurile acestea. Tu te poti arata oriunde.
si Doamne, esti ataaaaat de minunat! nu am cuvinte sa-ti multumesc pentru tot ce ai facut! nu voi putea niciodata sa-Ti rasplatesc macar o zecime din tot binele din viata mea.
sa revin o clipa la ce s-a mai intamplat anul trecut. a fost un an atat de plin...atat de plin...cum nu se putea mai plin si mai pozitiv. chiar daca am fost in clasa a 12a si am avut de invatat, Tu ai randuit sa merg si in misiune, in Republica Moldova de 2 ori chiar, si in oltenia, si la valcea...si am cunoscut atatia oameni deosebiti..si am prins acel gust pentru misiune si a spune oamenilor, copiilor mai ales despre Tine, despre cat de minunat esti... [of] "esti de nedescris, esti de necuprins...!"
 pe langa toate astea care sunt clar pozitive, a fost cel putin un lucru care la prima vedere nu l-am acceptat asa usor. Tu ai hotarat sa scoti din viata mea pe Emy...si de ce? pentru ca Tu ai un scop in toate...si Tu stii mai bine.Tu stii prin ce urma sa trec si de asta m-ai avertizat din timp. ambiguu, bineinteles, ca sa imi pot da seama singura despre ce e vorba. "iti voi da un semn"...intrebari si iar intrebari..Doamne, ce semn? in legatura cu ce? Doamne, nu inteleg...si peste 2 zile>> "Stii, nu mai putem continua...." si sunt sigura ca tot Tu mi-ai indus acea stare de euforie pe care nici acum nu reusesc s-o inteleg..adica eu am ras si am glumit, la ultima intalnire cu baiatul cu care ma gandeam ca imi voi petrece toata viata si pe care mi-l inchipuiam ca pe tatal copiilor mei? e absolut incredibil,...da, asa e, dar Tu ai facut sa accept altfel lucrurile. Tu ma vrei altfel.
cum as putea afla care este visul Tau pentru mine? vreau sa-l traiesc! pentru ca stiu ca nimeni nu ar avea o viata mai implinita ca a mea, daca voi implini planul Tau pentru mine. lumineaza-ma!
da, a fost...si acum privesc cu nostalgie in urma.stiu ca Tu m-ai iertat pentru tot ce am facut si ca Tu vrei altceva de la mine.incerc sa patrund intelesul acestei despartiri pe care nu o puteam concepe.m-am gandit ca vrei sa ma desprind de orasul in care am crescut, sa nu ma mai lege nimic acolo, nici macar un viitor sot...ca vrei sa ma simt libera si sa fiu mult mai mult  la dispozitia Ta....ca...ca ce? Tu stii mai multe si sper ca in viitor sa-mi dau seama si eu. si stii, cand ne-am despartit, ne-am spus ca Tu ne-ai pregatit fiecaruia pe cineva mai bun. fa sa devina realitate acest vis al nostru!
 asta a fost anul trecut...dar in legatura cu anul cel proaspat din calendar? cum ramane? ce vreau sa fac in acest nou an?
vreau sa fiu mai buna. chiar vreau. vreau sa Te simt langa mine,si Tu stii asta, Ti-o spun tot timpul. nu ca n-as sti ca esti cu mine, dar vreau sa Te simt mai mult...si mai profund chiar decat atunci la catedrala...da, vreau..sa am experiente dintre acelea la amintirea carora sa simti ca te infiori...
vreau sa Te vad pe Tine in fiecare zi, in fiecare lucru marunt...sa imi deschid ochii sa Te primesc mai mult in viata mea, pana in cel din urma coltisor al inimii mele...sa Te stiu in mine pentru totdeauna...
ah...si ce promisiuni mi-ai facut!esti atat de maret! eu, sa merit tot ce Tu ai spus! nu voi fi vrednica niciodata..stiu ca  intr-o vreme eram invidioasa pe cei care au daruri de la Tine..eu recit, stiu, dar ii invidiam pe cei care aveau daruri dintre acelea mai profunde, de inspiratie totala din partea Ta, de vedenie sau proorocie sau cunostinta...dar acum imi dau seama ca e o responsabilitate atat de mare...
si problema cea mai mare la mine e ca imi e greu sa deosebesc intre soapta Duhului Sfant si indemnul propriei mele minti limitate.e o panta ataaat de alunecoasa...dar ma rog Tie, pentru ca stiu ca doar Tu ma poti ajuta sa imi dau seama si sa iau aminte la indemnurile Tale.
Te doresc atat de mult...si cantarea "De dragul Tau, Isus iubit..." ma face totdeauna sa plang...chiar si acum ma straduiesc cu greu sa imi inghit lacrimile. de dragul Tau, da, de dragul Tau, vreau sa traiesc viata aceasta asa incat sa-Ti placa Tie...sa Ti-o inchin Tie, sa te slujesc din toata inima numai si numai pe Tine. si apoi...sa fiu tot cu Tine, PENTRU VESNICIE!
imi doresc lucrul acesta. si vreau sa iti cer, asa cum spunea William Carey, lucruri marete, dar stii de ce nu le cer? pentru ca ma tem sa nu se implineasca! sunt atat de ciudata...atat de limitata...dar stiu ce Tu esti singurul care ma intelegi si ma accepti asa cum sunt.
 stii....Te vreau tot mai mult si..."asa adesea ma surprind plangand de bucurie, visand ca sunt in marea Ta Imparatie"...
tot ce ai facut este perfect si nimeni nu poate sa conteste lucrul acesta.
de aceea, cine sunt eu sa ma opun voii Tale? fa ce vrei cu mine, Doamne! ia-ma in mana Ta, modeleaza-ma si fa-ma un vas folositor. vreau sa lucrez pentru Tine. si pune in mine darul pe care il consideri Tu ca fiind cel mai de folos pentru  cei din jurul meu.
ajuta-ma ca in acest an sa merg mereu cu Tine, pe urmele trasate de Tine pentru mine in viata mea.
cred si stiu ca ma vei ajuta si stiu ca  Tu imi vrei doar binele si ca ai scopuri marete si planuri divine pentru viata mea.nu pot sa-mi imaginez viata mea fara Tine.
iti multumesc ca ma asculti.am incredere in Tine. viata mea e cu totul in mana Ta.

Monica. 

citat

imi plac citatele. si incerc de fiecare data cand citesc ceva interesant sa imi notez.
cred ca voi avea o rubrica pentru citate de fiecare data cand voi gasi ceva nou :)

am citit relativ de curand "Alchimistul" de Paulo Coelho si am gasit o multime de citate interesante...cu privire la viata, chemarea personala etc. voi posta cateva...si altele gasite pe parcurs.

•   "Tocmai posibilitatea sa-ti împlinesti un vis face viata interesanta"

•  "Si daca fac parte din viata noastra, încep sa vrea sa ne-o si schimbe. Daca nu esti asa cum vor ei, se supara.Pentru ca toti stiu exact cum trebuie sa traim noi. Si niciodata n-au habar de cum trebuie sa-si traiasca propriile lor vieti."

•  "cînd tu vrei ceva cu adevarat, tot Universul conspira la realizarea dorintei tale."
•  "Oamenii afla foarte devreme care e ratiunea lor de a trai. Poate ca din cauza asta renunta la tot atît de curînd. Dar asa e lumea"

• "Trebuia sa aleaga între un lucru cu care se obisnuise si ceva ce i-ar fi placut sa aiba"
   
• "cînd toate zilele sînt egale înseamna ca oamenii au încetat sa vada lucrurile bune care apar în viata lor"
   
• "Dumnezeu a scris în lume drumul pe care fiecare om trebuie sa mearga. Trebuie numai sa citesti ce a scris El pentru tine."
• "Taina Fericirii sta în a privi toate minunile lumii si a nu uita niciodata de cele doua picaturi de untdelemn din lingurita."
• "totdeauna o sa caut sa pastrez putinul pe care-l am, pentru ca sînt prea mic ca sa îmbratisez lumea"
• "Exista un limbaj care se afla dincolo de cuvinte"
• "Lucruri pe care el le traise deja, si care totusi erau noi, pentru ca trecusera pe lînga el fara sa-si fi dat seama. Nu le observase, pentru ca se deprinsese cu ele"
• "noi doi trebuie sa traim cu greselile noastre."
• "Mi-e frica sa-mi împlinesc visul, si pe urma sa nu mai am nici un motiv sa traiesc. Tu esti deosebit de mine, pentru ca doresti sa-ti realizezi visurile. Eu nu vreau decît sa visez."
• "Încearca sa stii totdeauna ce vrei"
• "orice binecuvîntare care nu e acceptata se schimba în blestem"
• "Uneori e imposibil sa stavilesti suvoiul vietii."
• "deciziile erau abia începutul unui lucru. Cînd cineva lua o decizie, de fapt se cufunda într-un torent puternic ce-l ducea în locuri pe care nici nu le visase în momentul luarii hotarîrii."
• "Totul în viata este numai semne. Universul este creat într-o singura limba pe care toata lumea o întelege, dar acum a uitat-o"
• "Cu cît ajungi mai aproape de vis, cu atît Legenda Personala se transforma într-o adevarata ratiune de a trai"
• "nimeni nu se sperie de necunoscut, pentru ca oricine poate sa dobîndeasca orice vrea si îi face trebuinta. Ne temem doar sa nu pierdem ce avem, fie vietile, fie plantatiile noastre. Dar ne trece frica atunci cînd întelegem ca istoria noastra si istoria lumii au fost scrise de aceeasi Mîna."
• "cînd nu mai ai cale de întoarcere, trebuie sa te gîndesti numai la cel mai bun mod de a merge mai departe."
• "Cînd manînc, nu fac nimic altceva decît sa manînc. Daca merg, doar atît voi face, voi umbla. Daca va trebui sa lupt, orice zi va fi la fel de buna ca sa mor."
• "Poate ca Dumnezeu a facut desertul pentru ca omul sa poata zîmbi la vederea curmalilor"
• "De aceea el nu se putea grabi, si nici nu-si putea pierde rabdarea. Daca s-ar fi purtat asa, ar fi sfîrsit prin a nu mai vedea semnele pe care Dumnezeu le pusese în calea lui."
• "Si asta se chema Iubire, un lucru mai vechi decît oamenii si decît însusi desertul, care totusi rasarea mereu cu aceeasi forta oriunde doua perechi de ochi se întîlneau"`
• "totdeauna e usor sa întelegi ca pe lume exista o persoana care o asteapta pe cealalta, fie în mijlocul desertului, fie în mijlocul marilor orase. Si cînd vietile unor asemenea oameni se întretaie, si ochii li se întîlnesc, orice trecut si orice viitor îsi pierd importanta, si ramîne numai acel moment si acea certitudine incredibila ca toate lucrurile sub soare sînt scrise de aceeasi Mîna. O Mîna care trezeste Dragostea si care face un suflet geaman pentru fiecare om care munceste, se odihneste si cauta comori sub soare. Fara asta n-ar avea nici o noima visurile omenirii." 
• "Mi-ai vorbit despre semne. Acum nu mai mi-e frica de nimic, pentru ca aceste semne mi te-au adus. Iar eu sînt parte din visul tau, din Legenda personala, cum îi spui tu. De aceea, vreau sa-ti urmezi drumul pentru care ai plecat. Daca trebuie sa astepti sfîrsitul razboiului, foarte bine. Dar daca trebuie sa mergi înainte, du-te spre legenda ta. Dunele se schimba dupa vînt, dar desertul ramîne acelasi. Asa va fi si cu iubirea noastra. "Maktub", mai spuse. Daca eu sînt parte din Legenda ta, înseamna ca te vei întoarce într-o buna zi."
• "Dragostea cerea sa fii alaturi de fiinta iubita."
• "Cînd iubesti nu-ti trebuie sa întelegi ce se petrece pentru ca totul se petrece în noi si oamenii se pot transforma în vînt."
• "atunci cînd iubim, vrem totdeauna sa fim mai buni decît sîntem"
• "Tot ce se întîmpla o data, poate sa nu se mai întîmple niciodata. Dar tot ce se întîmpla de doua ori, se va întîmpla cu siguranta si a treia oara."  

• “To love is to risk not being loved in return. To hope is to risk pain. To try is to risk failure, but risk must be taken because the greatest hazard in life is to risk nothing.”

• "It is that knowing God’s will is not enough. Having the correct theology is not enough. Knowing requires doing."
   

va urma... :)  

poezie...

uneori simt ca imi vine sa scriu, sa scriu, sa scriu, numai ca este atat de greu sa exprim in cuvinte ceea ce gandesc! e atata zumzaiala printre neuronii mei :D incat nu pot sa ma concentrez sa "scot afara" ce'i acolo. e un proces complicat de decodificare..hm.
dar, se mai intampla uneori ca pur si simplu iese ceva ce...nu m'am gandit niciodata.
de exemplu.eram la seminarul de psihologia educatiei (am inceput modulul asta cu atat entuziasm, dar....am ramas total dezamagita:( ) deci eram la seminar si deodata mi-a venit sa scriu ceva..si am scris!
ce? o poezie! e incredibil, nu? :)
dar am scris-o. e asaa...parca nu are niciun mesaj si totusi contine o gramada de sfaturi.ce e interesant e ca dupa ce am scris-o, a doua zi sau chiar in aceeasi seara, m-am confruntat cu situatii in care ar fi trebuit sa reactionez asa cum am scris acolo..dar e asaa de greu sa fii bun cand altii nu se straduiesc nici macar sa fie politicosi..

deci, poezia.
e scrisa pe 6 ianuarie.

Să fii neobrăzat nu-i greu.

E greu, în schimb, să fii, mereu,

Acela căruia îi place

Bine altora a face.

De ce să nu te gândești

La cei lângă care viața-ți trăiești?

De ce să nu le demonstrezi

Că a fi e mai mult decât ceea ce visezi?

Zâmbește celor din jurul tău!

De asta n-o să-ți pară niciodată rău.

Asta-ți va face în primul rând ție un bine,

Apoi celor care vor primi zâmbetul de la tine.

Fii binevoitor, nu-ți fie teamă să ajuți,

Dorința celui de lângă tine s-o asculți;

Să dai, atunci când trebuie, un sfat –

Îndreaptă-i pe ceilalți pe un drum echilibrat.

Nu fi un mediocru – de ăștia sunt destui.

Alege să fii unul dintre acei puțini și buni!

posibil ca ar mai trebui vreo completat ceva la final..dar de ce sa nu fie o concluzie versurile astea doua?

si ce e si mai interesant e ca are rima..intreaga poezie are rima. e fantastic! si in premiera pentru mine.adica nu am compus niciodata o poezie asa de lunga cu rima. de obicei scriam niste ciudatenii, fara rima, masura si alte din astea..dar, in toate este un inceput :) 

"cuvant inainte"

de ce mi-am facut un blog? oare e bine? oare e rau? am sa stiu vreodata? nu stiu...prefer sa nu ma gandesc la asta acum...dar totusi cred ca am un mic raspuns: vreau probabil sa ma exprim liber si sa nu mai tin neaparat un jurnal clasic - o agenda pe care sa nu mai stiu pe unde sa o dosesc, ca sa nu citeasca mama sau colega de camera in ea...e paradoxal, nu? pe internet exista mai multa intimitate decat in viata reala? in niciun caz, nu! atunci se pare ca m-am contrazis...dar, pana una-alta, e un blog nou. si e al MEU!
so, enjoy! (presimt ca o sa ma bucur de el de un singura, da'nu'i bai....nu asta am vrut - intimitate?)